Cu ocazia împlinirii a patru sute de ani de la publicarea celei de-a doua părți a romanului El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de La Mancha de Miguel de Cervantes, Departamentul de Lingvistică Romanică, Limbi și Literaturi Iberoromanice și Italiană al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, în colaborare cu Lectoratul MAEC-AECID, Ambasada Spaniei și Institutul Cervantes din București, organizează colocviul internațional El retablo de la libertad. La actualidad del Quijote / Scenariile libertății. Actualitatea lui Don Quijote, care va avea loc între 26 și 27 noiembrie 2015 la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (Piața Universității, Str. Edgar Quinet, nr. 5-7).

Colocviul își propune să reunească hispaniști români și străini dedicați studiului operei lui Miguel de Cervantes și literaturii Secolului de Aur, într-un spațiu propice comunicării academice și schimbului fertil de idei, sub semnul uneia dintre cărțile fundamentale ale istoriei umanității. Colocviul intenționează să reliefeze ariile de cercetare cele mai susceptibile de a contribui la configurarea unor noi traiectorii hermeneutice și la o lectură a capodoperei cervantine din perspectiva unei actualități istorice și culturale de un dinamism remarcabil.

Istoria transmiterii, receptării și supraviețuirii peste timp a romanului cervantin, istorie care îl impune drept cheie de boltă a canonului literar european, continuă să reprezinte un domeniu privilegiat în interiorul studiilor hispanice. Însoțind lunga și strălucita istorie a difuzării textului, abordările critice asupra operei lui Cervantes au produs puncte de vedere de o amețitoare complexitate, în strânsă analogie cu plurivalența universului spiritual al operei. În ciuda varietății perspectivelor, există unele constante ale explorării sensului: astfel, dezbaterea privitoare la problematicul raport între „ortodoxia” post-tridentină și umanismul creștin de tendință polemică reprezentat de Erasmus s-a dovedit a fi mereu fertilă. De asemenea, în ultimele decenii, direcții precum studiul culturii materiale sau studiile de gen, adăugate cercetărilor literare cu deschidere către gramatica narațiunii, teoriile lecturii, antropologie culturală sau comparativism, au oferit noi orizonturi pentru explorarea caracterului atemporal al romanului Don Quijote.